Capitolul în care motănelul comentează anunţurile despre pisicile pierdute sau care-şi caută stăpân.
Într-o dimineață, Pirat privi prin geam afară și
rămase uluit: totul în jur era alb - pământul, copacii, mașinile parcate lângă
bloc.
- Lori! Lori!, mieună el sub ușă, pentru a o trezi din somn. Hai repede la fereastră! Cade nisip din silicon de sus!
- Pirat, aceasta se numește "zăpadă", plapuma pentru
iarbă și copaci despre care ți-am povestit. Iar fluturașii aceștia albi care
cad din cer se numesc fulgi. Adunați mulți grămadă, formează zăpada. Hai să
deschidem geamul, să-ți arăt.
Lori luă de pe pervazul exterior al ferestrei un
pumn de zăpadă și o puse pe podea, s-o cerceteze Pirat.
Motănașul o adulmecă, apoi o atinse cu lăbuța și o
răvăși un pic.
- Zăpada este rece, Pirat. Căldura o transformă în
apă.
- Este o ploaie cu fluturi reci?, întrebă
Pirat.
- Exact! Cu picături de apă înghețate care arată ca
niște fluturași albi, pufoși și reci. Hai să prindem câțiva fulgi, să-i vezi
mai bine!
După ce Lori deschise geamul, Pirat încercă să
prindă cu o lăbuță fulgi de zăpadă și părea foarte încântat că aceştia i se
așază pe creștet, pe spate și pe coada lui stufoasă.
- Pirat, ninge exact în ziua în care împlinești 9
luni, este și un cadou pentru tine. După mâncare, vom ieși afară să te plimbi
un pic pe zăpadă.
Lăbuțele lui Pirat aveau smocuri de blană, era un motănel
de origine nordică, echipat pentru iarnă.
Pentru că avea încredere în Lori, Pirat nu se sperie
deloc când ea îl lăsă din brațe pe zăpadă.
Nimeni nu-şi mai lăsase urmele pe acel sector până
la el!
Pirat pași cu prudență, adulmecă zăpada, apoi porni
către unul dintre locurile lui preferate - mica grădină din fața blocului, din
care obișnuia să intre în subsol, printr-un geam de aerisire. Sub mașinile de
lângă casă nu avea cum să intre - troienele adunate de vânt ajungeau până la
jumătatea roților acestora.
- Pirat, am dorit să vezi zăpada de aproape, să
mergi pe ea, dar nu stăm mult, pentru că este frig, îl luă Lori în brațe,
pentru a reveni în casă.
Pirat nu se împotrivi - adunase destule impresii.
Era de acord să admire iarna stând la cald, privind-o prin geam.
- Lori, unde se ascund pisicile de pădure când este
iarnă?
- Cred că în scorburile unor copaci bătrâni. Sau în
peșteri, acolo unde există stânci. Iarna le este foarte greu să vâneze, pentru
că șoarecii și alte vietăți mici se ascund. Din acest motiv pisicile s-au lăsat
îmblânzite - oamenii le oferă de mâncare atunci când nu au ce vâna.
- Eu m-am lăsat îmblânzit și acum am cutia mea cu
conserve, își aminti Pirat, după care o zbughi până la noptiera după care Lori
păstra „cutia minunată” și, ceremonios și bucuros, își trecu de câteva ori
coada stufoasă peste rezerva lui de hrană.
- Lori, arată-mi în telefonul tău care pisici s-au
pierdut și care pisici își caută casă. Dacă Tomi s-a pierdut din nou, eu știu
unde să-l caut.
- Tomi nu s-a pierdut, stă acasă, nu-i place zăpada.
Iată cine-și caută casă: „Pisică siberiană, 5 luni, blandă și pufoasă. O
dăruiesc în mâini bune, pentru că eu plec peste hotare. O dau cu tot cu
farfurioarele ei și peria cu care-i pieptăn blana”.
- Fără conserve? dori să știe Pirat.
- Fără. Alt anunț: „Am găsit o pisică albă, de 3-4
luni, în scara blocului. Are curelușă cu clopoțel la gât. Miroase a parfum.”.
- A fugit de acasă pentru că o dădeau cu parfum!
exclamă Pirat.
- Iată că și doi frați motani își caută casă: „Doi
motani de rasa Maine Coon, Faraon și Scarabeu, au rămas fără stăpân. Au vârsta
de aproximativ 2 ani și sunt frați. Adoptați-i și nu veți regreta, sunt doi
motani minunați. Sănătoși, sterilizați, vaccinați. Ar fi minunat să fie
adoptați împreună, pentru că așa se vor simți mai bine. Preferabil, în casă la
sol, la o familie care le va asigura hrană de calitate. Faraon este cel negru
și Scarabeu este cel roșcat. Prescurtat, îi strigăm „Far” și „Scar”. Luați
bucuria în casă! Proprietarul lor a decedat, iar urmașii lui nu-și doresc
motanii.”.
- Lori, acest anunț este prea trist și motanii sunt
triști în poză. Sper să găsească o casă bună şi să devină veseli.
- Este și un anunț vesel. „Motanul Tigruț a revenit
acasă. Vă mulțumim pentru distribuirea postării!”.
- Nu știu dacă este vesel.
- Cum adică?
- Nu se spune de ce a plecat și cum a revenit. Poate
doar i se făcuse foame...
Comentarii
Trimiteți un comentariu